Anthony Quinn, primul actor mexican câștigător al premiului Oscar. Treisprezece copii. „Și îi iubesc – îi iubesc pe toți. Cred că am fost un tată bun pentru toți”

Semnul unui mare actor este capacitatea de a te face să crezi în realitatea personajului pe care îl interpretează, iar Anthony Quinn a fost un maestru al artei cinematografice pentru că a reușit acest lucru cu fiecare personaj pe care l-a personificat.

Și nu au fost deloc puține rolurile lui. Un mare, mare actor, de două ori laureat al premiului Oscar, unul dintre aceste premii câștigat pentru un total de 23 de minute și 40 de secunde, așa cum scrie IMDb.com, pentru cel mai bun actor într-un rol secundar în filmul din 1952 „Viva Zapata”.

• Quincy Jones, omul care știut să facă totul mai bine decât oricine altcineva din divertisment. Producătorul…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre arta modernă și arta contemporană?

Producția, în regia lui Elia Kazan, îl are în centrul acțiunii pe revoluționarul mexican Emiliano Zapata (interpretat de Marlon Brando) care a condus o rebeliune împotriva dictaturii corupte și opresive a președintelui Porfirio Díaz la începutul secolului XX, Anthony Quinn jucând în rolul fratelui acestui luptător, Eufemio Zapata.

Anthony a primit Oscarul pentru „Viva Zapata!” și „Lust for Life”, devenind astfel primul mexicano-american câștigător al unui Oscar.

Câteva dintre cele mai bune filme în care a jucat Anthony Quinn

Într-o carieră de aproape 70 de ani, Anthony Quinn a jucat în peste 200 de filme, câteva dintre cele mai importante producții în care poate fi văzut sunt „The Guns of Navarone” (1961), cu Gregory Peck, David Niven și Gia Scala (printre alții), „La Strada” (1954), peliculă care a luat Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină, „Wild Is the Wind” (1957), nominalizat de trei ori la Oscar, „The Last Train From Gun Hill” (1959), „Requiem for a Heavyweight” (1962), „Hunchback of Notre Dame” (1956), Anthony Quinn și Gina Lollobrigida fiind singurii actori vorbitori de limbă engleză în versiunea franceză din 1956 a clasicului lui Victor Hugo, realizată de Jean Dellanoy.

O producție elaborată, de altfel, dar care nu a reușit să prindă la public sau la critici la acea vreme, deși este considerată a fi una dintre cele mai fidele adaptări. Amestecul etnic unic al lui Quinn (născut în Mexic din părinți de origine mexicană și irlandeză, apoi crescut în SUA) a fost oarecum un impediment la începuturile sale de la Hollywood, dar destul de rapid a reușit să transforme acest detaliu pe care-l considera incomod într-un avantaj. Devenise o portiță de scăpare prin care a evitat pericolele tipizării.

Anthony Quinn a interpretat arabi, japonezi, chinezi, ruși, indieni și greci, însă marele său vis era să-l interpreteze pe regele haitian Henri Christophe, singurul monarh al Regatului Haiti, în secolul al XIX-lea. La finalul anilor 1960, când și-a exprimat această dorință, Quinn a reușit să contrarieze mai mulți actori proeminenți cu intenția sa. Ossie Davis și Ellen Holly, de exemplu, și-au exprimat indignarea spunând că nu este posibil ca un „alb” să joace în rolul unui „negru” (Henry Cristophe era de culoare, un erou „negru” autentic, originar al Etniei Bambara din Africa de Vest”.

„Doamne Dumnezeule, oare lumea a avansat atât de puțin?”

„Doamne Dumnezeule, oare lumea a avansat atât de puțin în ultimii 50 de ani încât trebuie să cerșesc permisiunea de a face o treabă pe care simt că trebuie să o fac?”, spunea Anthony Quinn, citat de o ediție a publicației The New York Times din 1972. „Peter O’Toole nu mi-a cerut permisiunea de a juca în Don Quijote. Frank Silvera nu a cerut permisiunea poporului mexican pentru a-l juca pe generalul Huerta. Poporul meu a fost încântat de interpretarea lui Marlon Brando a eroului nostru național, Zapata. Am fost încântat să-l văd pe curajosul Canada Lee jucându-l pe Caliban. Acum abia aștept să-l văd pe James Earl Jones în rolul regelui Claudius. De nu aș fi și eu regele Christophe?”. (…) „Subiectul lui Christophe este disponibil de aproximativ 150 de ani. Vă garantez că există actori mai potriviți din punct de vedere fizic pentru a juca acest rol. Există, de asemenea, actori din comunitatea de culoare cu mai multe mijloace decât mine pentru a aborda subiectul. De ce nu au făcut-o?”. (…) „Singurul care a spus Dă-i drumul, fă asta, a fost Harry Belafonte. Însă am simțit că viața mea era amenințată dacă o făceam. M-am speriat”.

Anthony Quinn, care în februarie 1990 a suferit o cvadruplă operație de bypass cardiac, este identificat în istoria cinematografiei în special cu rolul principal din filmul „Zorba Grecul” („Zorba The Greek”) în regia lui Michael Cacoyannis, producție câștigătoare a trei premii Oscar (Lila Kedrova, cea mai bună actriță într-un rol secundar, Walter Lassally, cel mai bun film alb-negru și Vasilis Fotopoulos pentru cea mai bună direcție artistică și decoruri într-un film alb-negru).

Actorul a fost tatăl a 13 copii

La fel cum și-a făcut meseria, s-a dedicat și a trăit și în afara platoului, una dintre dovezile care susțin asta fiind chiar faptul că actorul a fost tatăl a 13 copii, ultimul său copil născându-se când Anthony Quinn avea 80 de ani.

Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca, pe numele său complet, s-a născut la 21 aprilie 1915 în Chihuahua, Mexic. Absolvent al Facultății de Artă și Arhitectură, Anthony Quinn a încercat diverse meserii până să devină actor de talie internațională. A fost boxer, pictor, muzician și predicator pentru un evanghelist. Cel care l-a îndrumat să urmeze calea filmului a fost Frank Lloyd Wright, arhitectul american și profesorul, îndrumătorul lui Quinn din timpul studiilor universitare. Când Wright l-a auzit pe Quinn că este pasionat de actorie, l-a încurajat să-și urmeze visul. Anthony a luat lecții de actorie și și-a îmbunătățit discursul, iar la scurt timp după aceea a fost distribuit în piesa „Clean Beds”. Quinn avea 21 de ani, iar rolul de la Teatrul Hollytown din Hollywood îi cerea să interpreteze personajul unui soț demodat și spășit, salariul său în acea vreme nedepășind 10 dolari pe săptămână.

Debutul său în film a fost în 1936

Debutul său în film a avut loc în 1936, atunci când a primit un rol mic în filmul „Parole”, acestuia urmându-i o serie de alte roluri ale unor personaje de diferite etnii în producții precum „They Died with Their Boots On” (1941), „The Ox-Bow Incident” (1943), „Guadalcanal Diary” (1943) și „Back to Bataan” (1945). Primul rol principal a fost cel din „Black Gold” în 1947, an în care Quinn și-a făcut și debutul pe Broadway în spectacolul „The Gentleman from Athens”.

Perioada anilor 1950 și 1960 a fost marcată de rolurile sale din filmele „The Brave Bulls” (1951), „Viva Zapata!” (1952), „La strada” (1954) în regia lui Federico Fellini, în care a oferit una dintre cele mai bune interpretări ale sale, „Lust for Life” (1956), pentru care a câștigat cel de-al doilea Oscar al său, urmând apoi să apară în filme ca „Wild Is the Wind” (1957), „The Savage Innocents” (1959), „The Guns of Navarone” (1961), „Requiem for a Heavyweight” (1962) și „Lawrence of Arabia” (1962).

În 1982 a jucat pe Broadway într-o reluare a versiunii muzicale a filmului „Zorba”, spectacol care a avut încasări de aproape 50 de milioane de dolari în patru ani.

Ultimul film al lui Anthony Quinn

Ultimul film în care a jucat Anthony Quinn a fost cel din „Avenging Angelo” (2002).

A regizat filmul de televiziune „Pastoral” din 1947 și filmul „The Buccaneer” din 1958 și a produs „Zorba the Greek” și filmele „The Visit” (1964), „Across 110th Street” (1972) și „Oriundi” (1999). Quinn a publicat, de asemenea, memoriile „The Original Sin” (1972) și „One Man Tango” (1995).

A fost căsătorit de trei ori, cu actrița americană de origine canadiană Katherine DeMille, cu actrița italiană Jolanda Addolori și cu o fostă secretară Kathy Benvin, cu 47 de ani mai tânără decât el. Cei doi s-au căsătorit în 1997 și au rămas împreună până la moartea actorului, în 2001.

„Nu văd mulți bărbați în ziua de azi. Văd o mulțime de tipi cu talie îngustă care aleargă pe la televizor, dar nu văd mulți bărbați”. (Anthony Quinn)

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Anthony-Quinn

https://www.nytimes.com/1972/06/11/archives/-can-i-not-play-a-black.html

https://www.imdb.com/name/nm0000063/awards/?ref_=nm_awd

Vă mai recomandăm să citiți și:

Actori de Cartea Recordurilor: Tom Cruise, cel mai bine plătit actor, a încasat 100 de milioane de dolari pentru un singur rol

Actorul Charlie Sheen, atacat în propria locuință de o femeie care a încercat să-l sugrume

Ryan O’Neal, actorul care a trăit cu leucemie și cancer peste 20 de ani. „Sunt nepăsător. Este unul dintre farmecele mele”

Leonardo DiCaprio, unul dintre cei mai proeminenți și influenți actori de la Hollywood